sâmbătă, 30 aprilie 2011

Miorita- si eu din secolul 21

Cred ca toata lumea cunoaste aceasta balada populara. In analiza filozofica sau lirica a Mioritei s-au folosit tone de cerneala si hartie de la descoperirea ei de catre Alecu Russo si incepand cu publicarea acestei balade de carte Vasile Alecsandri in 1852 si pana in zilele noastre. Stim ca aceasta balada populara a circulat pe cale orala si se cunosc peste o mie de variante.
Actiunea se petrece intr-un spatiu mitic in care simboluri naturale si se impletesc cu cele cosmice si mitice.
De-alungul vremii, genii ale culturii romane, au analizat intrega simbolistica a Mioritei.
Nu incerc sa descoper eu sensuri noi in aceasta balada, ci doar sa povestesc concluzia unei discutii avute cu un coleg, discutie care a pornit de la observatia comportamentelor noastre din ziua de azi.
Am realizat cat de putine repere avem noi, sau si mai bine zis, cat de false repere avem noi in Romania secolului 21. Azi suntem avizi de a fi "in trend". Trend inseamna :
-gradinita sau scoala la care ne dam copii, locul in care avem locuinta si cine este vecinul nostru, vedeta care ia masa alaturi de noi in restaurant, masina pe care o conducem, locul in care ne facem vacantele, brandurile care ne imbraca.... etc. De multe ori primesc invitatia sa merg la o petrecere fiindca vine dl X, si am ocazia sa cunosc o mare parte a politicii romanesti, si mai ales sa socializez.. Chiar am auzit remarca, "nu esti acolo", nu existi. Realizez totusi ca nu e un pacat al acestei tranzitii, ci mai ales ceva natural pentru noi ca popor. Din tot ce se intampla intr-o anume vreme, simtim nevoia (genetic) sa ne asociem cu cei buni, puternici, sa fim in moda, mai simplu zis.
Adica, si mai simplu zis "ne furam singuri caciula" fara sa ne gandim ce cladim in acest fel azi pentru ziua de maine. Unde este perspectiva? Si iara ma intorc la Miorita, aici gasesc un raspuns simplu. De ce ciobanul moldovean este simbolul suprem al omului impacat cu natura, de ce ciobanul moldovean este modelul nostru si ii deplangem disparitia? Oare cel "ungurean si cu cel vrancean" nu sunt tot poporul roman?
Ce s-ar fi intamplat daca am fi fost" unguren sau vrancean"?.
Umila mea parare este ca trebuie sa stii exact unde esti, cum stai(bine sau prost) si iti canalizezi intreaga energie pentru un real capital de imagine. Doar asa putem avea perspectiva la nivel de individ cat si de popor.
Apropos, cum ar fi ca Westminster Abbey sa fie la noi? E doar o perspectiva :)



-

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu