cuvinte care-ti merg la inima

http://blog.fundatiadinupatriciu.ro/

olimpici romani-azi Alexandru Rogobete

O sa va intrebati ce mi-a venit cu tema asta.
Cred ca e raspunsul meu la ce inseamna asa zisa "notorietate" in zilele noastre.
Asa ca m-am hotarat sa scriu despre acesti copii minunati, olimpicii romani, despre care rareori auzim vorbindu-se.
Si informatiile despre ei sunt asa de putine.
Astazi l-am ales pe Alexandru Rogobete.
Locuieste in orasul Anina, judetul Caras Severin. Este olimpic la chimie. Pentru el este marea iubire, citez" in chimie nu te plictisesti niciodata. Cu cat stii mai mult, cu ata nu stii nimic".
Acest copil a editat prima lui carte de chimie impreuna cu profesoara lui. Cartea s-a vandut in 20 de exemplare pana acum. Stiti de unde a afcut bani pentru editare? In Tabara Olimpicilor de anul trecut a invatat sa faca un program de finantare si asa a reusit sa stranga banii pentru editarea cartii.
Volumul se adreseaza elevilor de clasa a X-a si a XI-a.
Am un singur mesaj catre profesorii de la scoala lui Alexandru.
Domnilorsi Doamnelor sustineti astfel de copii. Ei sunt cei care ne dau speranta pentru ziua de maine.
Pentru Alexandru. Primul proiect e cel mai greu si nu uita intotdeauna 50% din tot e sansa ta.
E nevoie doar de 1% sa fi castigator.

ziua de joi

Uneori mi se pare atat de plina ziua de joi.
Poate fiindca vine vineri si-mi dau seama cat de multe is de terminat pana incepe sfarsitul de saptamana.
Doamne cum suna, incepe sfarsitul de saptamana . :)
Cred ca intr-un mod inconstient imi planific prea multe lucruri in ziua de joi.
Joia are tot atatea ore ca si vecinele ei din dreapta si stanga.
Oare mai stie cineva cat de plina de ea este ziua de joi?
Cu siguranta, da.
Uff! Ma bucur ca aceasta "joie verde" nu a reusit sa scoata raul din mine.
Cred ca e vremea sa ajung la o alta intelegere cu ea.
De saptamana viitoare, spun, dar nu promit.
Ma uit pe ceas. E vineri.

Seringi si prostitutie

....si inca si iara raman consternata de ideile marete ale ganditorilor poporului nostru.
Ni se propun 2 proiecte, automatele pentru cei dependenti de droguri si legalizarea prostitutiei.
Sa vorbesc de prostitutie. Ei bine, sa o legalizeze. Nu ca asa am deveni un popor mai sanatos, ci doar s-ar strange ceva bani la visteria statului. Oricat ne-am ascunde "in papusoi"( zic corect cred) aceasta veche meserie se practica si functioneaza sub forme mai apropiate sau mai departate de litera legii. Nu numai in Romania ci si in alte tari de pe pamant. Stim cu totii ca unele tari atrag multe miliarde de dolari din aceasta forma de turism.
Doresc sa vorbesc despre problema consumului de droguri.
Mie mi se pare ca a pune automate cu seringi si droguri usoare este vazuta ca o ultima solutie de ajutorare a celor catorva zecii de mi de persoane care au aceasta problema.
Ma intreb care au fost celelalte masuri luate pentru aceste persoane. Cate programe guvernamentale s-au desfasurat? Cate spitale avem pentru vindecarea sau ameliorarea celor dependenti de droguri?
Cate campanii de prevenire am facut in scoli pentru expunerea corecta a efectelor consumului de droguri, fie ele si "usoare"?
Cate cabinete medicale, cati psihologi sunt in scolile si universitatile noastre?
Eu zic ca mai inainte de a propune cineva maine sa facem automate cu bere de 4% alcool pentru cei dependenti sa gasim raspunsuri corecte la intrebarile de mai sus. Nu ca as considera alcoolismul o boala mai usoara.
Cred ca ar fi mult mai sanatos sa gasim metodele si banii pentru prevenirea consumului de droguri si ajutarea celor dependenti.
Cred ca alocarea de resurse pentru infiintarea unor automate cu prezervative in scoli si universitati ar fi mult mai benefica copiilor nostri.
Cred ca ar trebui alocati bani pentru functionarea cabinetelor medicale in care sa fie cel putin un psiholog in scolile in care invata copii nostri.
Si daca mai raman ceva fonduri suplimentare, va rog puneti cate un automat cu aspirina, paracetamol si pansamente sterile in holul unui spital, macar intr-unul.

Corfu_Mica Venetie

Am fost de curand intr-o mica vacanta in Corfu. Inainte de a pleca am citit foarte multe opinii despre insula si locuitorii sai.
O mare parte din comentarii sunt lipsite de adevar. Cred ca este eterna noastra poveste de a face din tantar armasar. Nu ne putem distanta de nevoia noastra de a scrie si a vedea lucrurile din jurul nostru in extremis.
Vreau sa povestesc despre lumea insulei Corfu vazuta cu ochii unei persoane care incearca zi de zi sa pastreze un echilibru intre cele bune si cele rele.
Vizita mea in insula Corfu mi-a arata normalitatea. Oamenii au invatat sa traiasca in pace cu ei si cu natura. Cred ca este de ajuns sa privesti o livada de maslini si sa-ti dai seama cat de grea a fost si este viata localnicilor.
Soselele is inguste. Un autocar si un Fiat micut nu au loc sa treaca unul pe langa celalalt. E uimitor ca cata seninatate unul din soferi baga in marsalier pentru a face loc ceilulalt, fara sa claxoneze, sa injure sau sa aiba pretentia ca e dreptul lui sa inainteze.
Am vazut concetateni de-ai nostri care erau foarte revoltati de faptul ca jeepul lor nu incapea pe anumite trasee.
Nu mergeti cu jeepul in Corfu. In Corfu Town e greu de gasit un loc de parcare.
Daca totusi ajungeti cu masina veti gasiti un loc generos de parcare langa Fortareata noua sau cea veche.
Nu incercati sa parcati pe stradutele orasului. Acestea sunt inguste, dat fiind faptul ca mare parte din oras a fost construita in perioada venetiana. Timp de 400 de ani orasul a fost sub ocupatia Venetiei.
Venetienii au fost cei care i-au obligat pe corfioti sa cultive maslinul.
In toata insula se poate calatorii utilizand" transportul in comun". Acele" green bus" respecta 100% orarul de mers.
Corfu este departe de a fi un paradis verde. Chiparosii si leandrii dau un farmec aparte atunci cand se amesteca cu maslinii si vita de vie.
Nu doresc sa vorbesc despre hotel sau conditiile de cazare. Eu am nimerit intr-o locatie careia nu-i gasesc cusur. Doresc doar sa va spun ca localnicii s-au bucurat din toata inima cand au aflat ca suntem din Romania.
Trebuie sa invatam sa spunem cu voce tare ca suntem romani.
Numai asa vom putea sa aratam tuturor ca nu exista doar o Romanie formata numai din hoti, infractori sau prostituate.
O sa revin pe parcurs ce reusesc sa-mi ordonez amintirile care acum sunt asezate de-avalma, unele peste altele.
Incerc sa inteleg cum un petec de stanca si apa are atata implinire, frumusete si ospitalitate.