Am citit recent o analiza a modalitatilor de vanzare si de fidelizare a clientilor.
De cele mai multe ori cand renuntam la o relatie contractuala veche o facem nu din cauza pretului la tarifele sau serviciile de care beneficiem, ci mai ales de modul in care suntem tratati .
In practica de vanzari se spune deseori " un adevarat vanzator este acela care vinde orice". De multe ori se intampla sa vanda "doar o data".
Un vanzator bun este acela care vinde de mai multe ori aceluiasi client. Asta arata ca dincolo de produs s-a construit o relatie de incredere si respect a clientului.
Nu vreau sa dezvolt aceasta teorie, vreau doar sa va reamintesc :
- cand ati schimbat operatorul de telefonie ati facut-o fiindca erati nemultumiti de tarife?
- cand ati schimbat operatorul de cablu ati optat pentru preturi mai mici?
- ce va opreste sa va decideti un cont la o alta banca, decat cea cu care faceti operatiuni curente?
- de ce nu mai frecventati cafeneaua, restaurantul la care mergeati cel mai des?
Cred ca sunt multe cazurile in care a trebuit sa schimbam ceva din comportamentul nostru de obisnuinte.
Sunt sigura ca "schimbarea" s-a datorat, in cele mai multe cazuri, persoanelor cu care am interactionat la primele contacte.
Nu de mult am simtit acelasi lucru. Am intrat in 4 banci sa cer o oferta de economisire. Nu am mers sa cer bani imprumut. Am intrat in prima mare banca asteptand pret de cateva minute fara ca cineva sa ma intrebe de ce sunt acolo, mentionez ca nu erau ocupati cu alti clienti .
La una din banci doamnele rasfoiau ceva intr-un biblioraft, la alta mi-au spus ca trebuie sa citesc conditiile acolo, nu au voie sa listeze nimic.
La o alta banca mi-au spus ca trebuie sa fiu de-acord cu cele 36 de pagini de conditii speciale, printre ele sunt si tarifele de comisioane si dobanzi.
Intr-un tarziu am ales sa depun niste bani la o agentie mica, doar pentru faptul ca domnisoara de la casierie avea acel basic"de customer service".
Stim ca in spatele oricarui produs sau serviciu sta un om care nu trebuie sa uite ca produsul sau nu are nicio valoare daca nu este dispus altcineva sa-l cumpere.
Cel care plateste a evaluat deja produsul, ramane doar ca vanzatorul sa inteleaga de ce se afla la tejghea.
Abonați-vă la:
Postare comentarii (Atom)
Vera, hai sa iti spun o poveste adevarata.
RăspundețiȘtergereIn 1989, cand am dat admitere la Politehnica Bucuresteana, la examenul de fizica am fost cel mai dezamagit. Cu stupoare ai mei m-au vazut iesind, cu o moaca suparata, din examen, cam pe la mijlocul acestuia.
Mama, astia sunt nebuni, au dat mult prea usor la fizica, vor face toti bine si materia asta era punctul meu forte!
Asta era supararea mea!
In final, la prezentarea rezultatelor am aflat ca eu luasem 9.80 dar in rest...jale!!!
Cateodata ma intreb de ce colegii mei de bransa nu iau nota mare, pentru ca mie imi pare asa de usor...
La noi in tara este inca facil sa vinzi, te poti face remarcat repede. Asta pentru ca restul dorm. Asa cum dormeau si functionarele de banca, la simpla prezenta a ta acolo...
Ai dreptate Vera, nu alergam chiar dupa cel mai mic pret, poate, de multe ori cautam un simplu zambet.